Résumés
Résumé
La chaîne de montagnes des Carpates fait partie du Système Alpin Européen (SAE). Situé dans la partie orientale du SAE, cette chaîne de montagnes est influencée par la continentalité climatique, caractérisée par la diminution des précipitations et par les fluctuations de températures. En outre, la variation altitudinale et les cycles historiques de glaciations importantes ont créé un couvert végétal unique. L’article résume les types de végétation les plus importants trouvés dans les Carpates et offre un premier aperçu de la distribution de leurs espèces caractéristiques ou différentielles. Un accent particulier sera mis sur les activités économiques placées dans cette chaîne de montagnes, et les effets de ces impacts sur les différentes communautés végétales.
Mots-clés :
- Carpates,
- végétation alpine,
- végétation subalpine,
- espèces végétales de haute montagne,
- plantes endémiques des Carpates
Parties annexes
Bibliographie
- Alexiu, V. (1998), Vegetația masivului Iezer-Păpușa. Editura Cultura, Pitești
- Başnou C., Pino J., Šmilauer P. (2009), Effect of grazing on grasslands in the Western Romanian carpathians depends on the bedrock type. Preslia 81:91–104.
- Bavay M., Lehning M., Jonas T., Lowe H. (2009), Simulations of future snow cover and discharge in Alpine headwater catchments. Hydrol Process 23:95–108. doi: 10.1002/hyp
- Beldie A. (1967), Flora și vegetația munților Bucegi. Editura Academiei, București
- Bivand RS (2016), rgdal.
- Boeuf R., Simler N., Holvek P., et al. (2014), Les végétations forestière d’Alsace, vol. I. Scheuer, Drulingen
- Boșcaiu N. (1971), Flora și vegetația munților Țarcu, Godeanu și Cernei. Editura Academiei, București
- Buia A. Păun M., Pavel C. (1962), Pajistile din masivul Parang si imbunatatirea lor. Editura Agro-Silvică, București
- Ciucă M. (1984), Flora și vegetația pajiștilor din Munții Ciucaș. Editura Academiei, București
- Coldea G. (1990), Muntii Rodnei, studiu geobotanic. Editura Academiei, București
- Coldea G. (1991), Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est (Carpates roumaines). Doc phytosociologiques 317–539.
- Coldea G., Plămadă E., Pânzaru G., Spârchez Z. (1977), Studii comparative asupra productivitatii unor ecosisteme primare jnepenisuri si secundare nardete din Muntii Maramuresului. Stud și Cercet Biol Ser Biol Veg 29:143–149.
- Coldea Gh., Stoica I-A., Puşcaş M., et al. (2008), Alpine–subalpine species richness of the Romanian Carpathians and the current conservation status of rare species. Biodivers Conserv 18:1441–1458. doi: 10.1007/s10531-008-9488-z
- Coman A. (1946), Enumerarea plantelor vasculare din Maramureşul românesc din herbarul “A. Coman.” Bul. Grăd. Bot. Cluj 26:
- Drăgulescu C. (2010), Cormoflora judetului Sibiu. Editura Universității Lucian Blaga Sibiu, Sibiu
- Engler R., Randin C. F., Thuiller W, et al. (2011), 21st century climate change threatens mountain flora unequally across Europe. Glob Chang Biol 17:2330–2341. doi: 10.1111/j.1365-2486.2010.02393.x
- Gottfried M., Pauli H., Futschik A., et al. (2012), Continent-wide response of mountain vegetation to climate change. Nat Clim Chang 2:111–115. doi: 10.1038/nclimate1329
- Hijmans R. J., Cameron S. E., Parra J. L, et al. (2005), Very high resolution interpolated climate surfaces for global land areas. Int. J. Climatol., 25:1965–1978. doi: 10.1002/joc.1276
- Hijmans R. J., van Etten J (2012), raster: Geographic analysis and modeling with raster data.
- Hohn M. (1998), A Kelemen havasok novenyzeterol. Mentor, Târgu Mureș
- Hurdu B., Escalante T., Pușcaș M., et al. (2016), Exploring the different facets of plant endemism in the South-Eastern Carpathians : a manifold approach for the determination of biotic elements , centres and areas of endemism. Biol. J. Linn. Soc. 649–672. doi: 10.1111/bij.12902
- Körner C. (2003), Alpine Plant Life. Mt Res Dev. doi: 10.1007/978-3-642-18970-8
- Manoliu A., Zanoschi V., Coroi A-M., et al. (2002), Flora Masivului Ceahlău. Editura Corson, Iași
- Micu D. M., Dumitrescu A., Cheval S., Birsan M.-V. (2015), Climate of the Romanian Carpathians. Springer
- Mihăilescu S. (2001), Flora și vegetația masivului Piatra Craiului. Editura Vergiliu, București
- Nyarady EI. (1958), Flora și vegetația munților Retezat. Editura Academiei, București
- Ozenda P. (1994), Vegetation du continent Europeen. Delachaux et Niestle, Lausanne
- Pâslaru S. (2016), Subvenţiile, cheltuite degeaba: România a pierdut 800.000 de bovine după aderarea la Uniunea Europeană. La ovine este însă a patra forţă din UE. Ziarul Financ.
- Pușcaru D., Pușcaru S. E., Dan I. R., et al. (1977), Valoarea nutritiva a pajistilor din muntii Fagaras si perspectiva sporirii potentialului lor productiv - SSNG Com Bot.pdf. Comunicări Bot la a X-a Consfătuire națională Geobot 35–46.
- Pușcaru S. E. (1963), Pășunile și fânețele din Republica Populară România - Studiu geobotanic și agroproductiv. Ed. Academiei, Bucureşti
- Pușcaș M. (2005), Carpathian Chorology of Carex curvula All., within European Alpine System. Contrib Bot 40:5–14.
- R (2010) R: A language and environment for statistical computing.
- Rodwell J. S., Schaminée J. H. J., Mucina L. P., et al. (2002), The diversity of European vegetation. An overview of phytosociological alliances and their relationships to EUNIS habitats. Nat Fish Wageningen, NL. doi: ISBN 90-75789-10-6
- Săvulescu T., Flora Republicii Populare Române (R.S.R.), vol. I - XIII, 1952-1976. Editura Academiei, București
- Taberlet P., Zimmermann N. E., Englisch T., et al. (2012), Genetic diversity in widespread species is not congruent with species richness in alpine plant communities. Ecol Lett 15:1439–48. doi: 10.1111/ele.12004
- Thomas C. D., Franco A. M. A., Hill J. K. (2006), Range retractions and extinction in the face of climate warming. Trends Ecol Evol 21:415–6. doi: 10.1016/j.tree.2006.05.012
- Walter K. M., Zimov S. A., Chanton J. P., et al. (2006), Methane bubbling from Siberian thaw lakes as a positive feedback to climate warming. Nature 443:71–5. doi: 10.1038/nature05040